Gustul din Ardeal S.R.L. (Suciu I Cristian I.I.)

Vinetele conțin fier, potasiu, calciu, sulf, fosfor, mangan și iod, nutrienți esențiali sănătății corpului nostru, 93% apă și multe vitamine. Sunt recomandate în curele de detoxifiere sau de slăbire. Disponibile într-o varietate de soiuri, vinetele pot varia în funcție de dimensiune, formă și culoare. Cu nuanțe de alb, violaceu dungat și verde, vinetele sunt recomandate pentru consum atunci când sunt tinere și doar prin procesare termică. În stare crudă, acestea au un conținut ridicat de solanină, o substanță responsabilă pentru gustul amar.

Varza albă conține peste 90% apă, dar și glucide, proteine, vitamine (A, B, C, E, K) și săruri minerale (fosfor, potasiu, calciu, sodiu, fier și iod). Varza este o sursă excelentă de fibre și ajută procesul de digestie, are efecte anti-inflamatorii și întărește sistemul imunitar. Se poate consuma cu succes și în diete datorită numărului scăzut de calorii. Din aceeași categorie cu varza albă, fac parte și soiurile de varză roșie și creață. La fel de benefică pentru sănătate ca și varza albă, și cu un conținut mai mare de vitamina C, varza roșie conține cianidină, principala substanță care dă colorația roșu-violet. La rândul ei, varza creață este la fel de cunoscută și utilizată în alimentație. Cu frunzele mult încrețite, puternic gofrate, varza creață este ceva mai dulce față de celelalte soiuri. Aceasta se folosește în salate, dar și în preparate culinare.

Tomatele, sau roșiile, așa cum obișnuim să le spunem, sunt disponibile în diferite soiuri și astfel pot prezenta diferențe la nivel de gust, formă, dimensiune și culoare, dar indiferent de soi, acestea sunt la fel de gustoase și bogate în nutrienți. Roșii, galbene, verzi, mov, chiar și albe, tomatele alcătuiesc suportul ideal de vitamine (A și K), minerale (potasiu, fier, calciu, mangan) și alte substanțe active benefice care mențin sănătatea pielii, a ochilor și a oaselor. Tomatele pot fi consumate în stare proaspătă, dar și preparate termic. În plus, foarte populare în bucătăria românească sunt gogonelele - tomatele verzi, care încă nu au ajuns la maturitate – care se consumă doar murate. Pline de savoare și prospețime, aromate și dulci, sunt și roșiile Cherry - variante mai mici, dar la fel de gustoase ale tomatelor.

Plină de prospețime și savoare, ceapa verde reprezintă unul din soiurile preferate de români și acompaniază deseori mai multe feluri de preparate culinare locale. Baja Verde, Parade, Performer și Savel sunt soiuri cunoscute de ceapă verde care pot fi obținute atât prin semănat direct în câmp, cât și prin plantarea arpagicului. Ceapa verde este considerată un adevărat medicament natural pentru stimularea imunității și are efect antibacterian, antiseptic, diuretic, expectorant, hipotensiv.

O legumă aproape nelipsită din salate, datorită gustului savuros și efectului tonifiant, ridichea conține un complex de vitamine esențiale, substanțe nutritive și substanțe active care mențin sănătatea rinichilor, scad riscul bolilor cardiovasculare și combat retenția de apă în organism. Sursă excelentă de vitamina C, ridichea asigură aproape 25% din necesarul zilnic de vitamina C și este eficientă în curele de slăbire și menținerea greutății corporale.

Gustul savuros și proaspăt, dar și proprietățile sale nutritive, fac din salata verde o alegere mereu inspirată, mai ales pentru cei care sunt atenți să urmeze un regim alimentar sănătos. Cultivată de peste 1000 de ani în România, salata verde este o sursă excelentă de substanțe nutritive: carbohidrați, fibre alimentare, fier, calciu, magneziu, potasiu și vitamina A.

Indiferent de soiul său, ardeiul este sărac în calorii și grăsimi și conține antioxidanți, fibre și cantități însemnare de vitaminele C, B6 și A și minerale. Ardeiul gras, fie că e vorba de cel tip California sau Bianca, conține peste 90% apă și este ideal în curele de slăbire. Ardeiul gras roșu tip California are în compoziție minerale esențiale precum fier, cupru, zinc, potasiu, magneziu sau seleniu. Ardeiul capia, spre exemplu, este mai dulce și are coaja mai subțire decât cel gras.

Vitalizantă și dietetică, cu aromă dulce și ușoare nuanțe înțepătoare, gulia poate fi consumată în stare crudă și preparată. Cu un gust care se aseamănă ușor celui de ridiche, varză și conopidă, gulia este bogată în vitaminele A, B, C, E și potasiu, și conține substanțe care inhibă captarea iodului de tiroidă.

Puternic parfumată și foarte apreciată pentru virtuțile sale terapeutice, țelina este o legume de la care se consumă atât rădăcina, cât și frunzele. Soiurile de țelină diferă în funcție de scopul pentru care acestea sunt cultivate. Astfel, unele soiuri sunt cultivate pentru rădăcină și altele mai mult pentru frunze. Mai există și o varietate de țelină care se cultivă pentru pețiolul frunzei înălbit. Cu un conținut de 90% apă, țelina conține zaharuri, proteine, minerale, precum potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier, iod, vitaminele A, B1, B2, B3, C, E, celuloză și un ulei eteric ce-i imprimă mirosul și gustul caracteristice.

Păstârnacul se cultivă pentru consumul de rădăcini, folosite drept condiment în mâncăruri, fiind foarte aromat. Pentru că are un gust dulceag, păstârnacul a fost folosit și ca îndulcitor, înainte de a fi descoperit zahărul. Păstârnacul poate fi de ajutor în stimularea producției de celule albe din sânge care atacă microbii din organism și în elimină toxinelor. Totodată, are acțiune diuretică, depurativă, antioxidantă, tonică și sedativă.

Vinetele conțin fier, potasiu, calciu, sulf, fosfor, mangan și iod, nutrienți esențiali sănătății corpului nostru, 93% apă și multe vitamine. Sunt recomandate în curele de detoxifiere sau de slăbire. Disponibile într-o varietate de soiuri, vinetele pot varia în funcție de dimensiune, formă și culoare. Cu nuanțe de alb, violaceu dungat și verde, vinetele sunt recomandate pentru consum atunci când sunt tinere și doar prin procesare termică. În stare crudă, acestea au un conținut ridicat de solanină, o substanță responsabilă pentru gustul amar.

Varza albă conține peste 90% apă, dar și glucide, proteine, vitamine (A, B, C, E, K) și săruri minerale (fosfor, potasiu, calciu, sodiu, fier și iod). Varza este o sursă excelentă de fibre și ajută procesul de digestie, are efecte anti-inflamatorii și întărește sistemul imunitar. Se poate consuma cu succes și în diete datorită numărului scăzut de calorii. Din aceeași categorie cu varza albă, fac parte și soiurile de varză roșie și creață. La fel de benefică pentru sănătate ca și varza albă, și cu un conținut mai mare de vitamina C, varza roșie conține cianidină, principala substanță care dă colorația roșu-violet. La rândul ei, varza creață este la fel de cunoscută și utilizată în alimentație. Cu frunzele mult încrețite, puternic gofrate, varza creață este ceva mai dulce față de celelalte soiuri. Aceasta se folosește în salate, dar și în preparate culinare.

Tomatele, sau roșiile, așa cum obișnuim să le spunem, sunt disponibile în diferite soiuri și astfel pot prezenta diferențe la nivel de gust, formă, dimensiune și culoare, dar indiferent de soi, acestea sunt la fel de gustoase și bogate în nutrienți. Roșii, galbene, verzi, mov, chiar și albe, tomatele alcătuiesc suportul ideal de vitamine (A și K), minerale (potasiu, fier, calciu, mangan) și alte substanțe active benefice care mențin sănătatea pielii, a ochilor și a oaselor. Tomatele pot fi consumate în stare proaspătă, dar și preparate termic. În plus, foarte populare în bucătăria românească sunt gogonelele - tomatele verzi, care încă nu au ajuns la maturitate – care se consumă doar murate. Pline de savoare și prospețime, aromate și dulci, sunt și roșiile Cherry - variante mai mici, dar la fel de gustoase ale tomatelor.

Puternic parfumată și foarte apreciată pentru virtuțile sale terapeutice, țelina este o legume de la care se consumă atât rădăcina, cât și frunzele. Soiurile de țelină diferă în funcție de scopul pentru care acestea sunt cultivate. Astfel, unele soiuri sunt cultivate pentru rădăcină și altele mai mult pentru frunze. Mai există și o varietate de țelină care se cultivă pentru pețiolul frunzei înălbit. Cu un conținut de 90% apă, țelina conține zaharuri, proteine, minerale, precum potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier, iod, vitaminele A, B1, B2, B3, C, E, celuloză și un ulei eteric ce-i imprimă mirosul și gustul caracteristice.

Indiferent de soiul său, ardeiul este sărac în calorii și grăsimi și conține antioxidanți, fibre și cantități însemnare de vitaminele C, B6 și A și minerale. Ardeiul gras, fie că e vorba de cel tip California sau Bianca, conține peste 90% apă și este ideal în curele de slăbire. Ardeiul gras roșu tip California are în compoziție minerale esențiale precum fier, cupru, zinc, potasiu, magneziu sau seleniu. Ardeiul capia, spre exemplu, este mai dulce și are coaja mai subțire decât cel gras.

Plină de prospețime și savoare, ceapa verde reprezintă unul din soiurile preferate de români și acompaniază deseori mai multe feluri de preparate culinare locale. Baja Verde, Parade, Performer și Savel sunt soiuri cunoscute de ceapă verde care pot fi obținute atât prin semănat direct în câmp, cât și prin plantarea arpagicului. Ceapa verde este considerată un adevărat medicament natural pentru stimularea imunității și are efect antibacterian, antiseptic, diuretic, expectorant, hipotensiv.

O legumă aproape nelipsită din salate, datorită gustului savuros și efectului tonifiant, ridichea conține un complex de vitamine esențiale, substanțe nutritive și substanțe active care mențin sănătatea rinichilor, scad riscul bolilor cardiovasculare și combat retenția de apă în organism. Sursă excelentă de vitamina C, ridichea asigură aproape 25% din necesarul zilnic de vitamina C și este eficientă în curele de slăbire și menținerea greutății corporale.

Gustul savuros și proaspăt, dar și proprietățile sale nutritive, fac din salata verde o alegere mereu inspirată, mai ales pentru cei care sunt atenți să urmeze un regim alimentar sănătos. Cultivată de peste 1000 de ani în România, salata verde este o sursă excelentă de substanțe nutritive: carbohidrați, fibre alimentare, fier, calciu, magneziu, potasiu și vitamina A.

Păstârnacul se cultivă pentru consumul de rădăcini, folosite drept condiment în mâncăruri, fiind foarte aromat. Pentru că are un gust dulceag, păstârnacul a fost folosit și ca îndulcitor, înainte de a fi descoperit zahărul. Păstârnacul poate fi de ajutor în stimularea producției de celule albe din sânge care atacă microbii din organism și în elimină toxinelor. Totodată, are acțiune diuretică, depurativă, antioxidantă, tonică și sedativă.

Vitalizantă și dietetică, cu aromă dulce și ușoare nuanțe înțepătoare, gulia poate fi consumată în stare crudă și preparată. Cu un gust care se aseamănă ușor celui de ridiche, varză și conopidă, gulia este bogată în vitaminele A, B, C, E și potasiu, și conține substanțe care inhibă captarea iodului de tiroidă.